Ion CEBAN – noul primar general al mun. Chișinău

  La 3 noiembrie s-a desfășurat turul II al alegerilor locale generale, iar Ion Ceban a acumulat 52.39% din numărul total de voturi. Ambii contracandidați au fost la a doua încercare de a deveni primar general, după ce au concurat pentru această funcție anul trecut, când Andrei Năstase a câștigat competiția, dar mandatul nu i-a fost validat de către instanțele de drept, anulând rezultatul alegerilor. Ion Ceban a fost consilier municipal din 2015, anterior fiind deputat din partea PCRM între 2011 și 2014, ulterior votat deputat din partea PSRM în 2014-2015. Mai multe informații despre acesta, găsiți aici. Reamintim că pe 20 octombrie, la primul tur al alegerilor, cetățenii au votat și pentru cei  51 de consilieri din CMC, mandatele fiind repartizate în felul următor: PSRM-22Blocul „ACUM”-19PL-3 consilieri,  PD și Partidul „Șor” câte 2, Partidul Unității Naționale, Mișcarea Politică Forța Nouă și PCRM câte un singur consilier.

Pe cine am ales în Consiliul Municipal Chișinău?

  Pe 20 octombrie, locuitorii capitalei au votat viitorul primar și membrii Consiliului Municipal Chișinău (CMC). Numele viitorului primar urmează să fie cunoscut după desfășurarea turului 2, care va avea loc pe 3 noiembrie. Consilierii municipali au fost deja aleși, iar mandatele lor vor fi validate de către Judecătoria Chișinău, în urma prezentării proceselor verbale de către Consiliul electoral de circumscripţie. Pentru că duminică, au votat 229,637 cetățeni, iar în CMC sunt 51 de locuri, fiecare consilier îi reprezintă pe aproximativ 4500 de locuitori ai capitalei.   În următorii 4 ani, mandatele vor fi repartizate în felul următor: PSRM-22, Blocul „ACUM”-19, PL-3 consilieri,  PD și Partidul „Șor” câte 2, Partidul Unității Naționale, Mișcarea Politică Forța Nouă și PCRM câte un singur consilier.  PCRM este unicul partid din această listă care a înaintat doar candidați pentru CMC, fără a avea un concurent la șefia capitalei.  Dacă ar fi să facem o analiză a viitorilor consilieri, constatăm că în actualul CMC se vor regăsi 17 femei, mai multe decât în componența precedentului CMC: 8 de la Blocul „ACUM”, 6  de la PSRM și câte o reprezentantă din partea Partidului Șor, PL și PCRM (distribuirea pe gen este provizorie, pentru că depinde care consilieri își vor depune mandatele și cine îi va înlocui). Nume cunoscute printre aleșii municipali sunt: Veronica Herța, fostă directoare a S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Dorin Chirtoacă, primar general al mun. Chișinău în perioada 2007-2017, Ion Cebanu, șef al Minei din Chișinău și fost consilier municipal, Eugenia Ceban, fostă o consilieră municipală, Marina Radvan și Elena Hrenova, deputate în Parlamentul Republicii Moldova din legislatura a XX-a, Vasilii Chirtoca, fondatorul S.A. „DAAC Hermes Grup" și fost consilier municipal din partea comuniștilor și Victor Chironda, activist civic și fost candidat la funcția de primar.  Pentru ca ședințele CMC să fie deliberative, este necesar să se întrunească cel puțin 26 de consilierii, iar pentru adoptarea  proiectelor de decizie e nevoie de voturile majorității consilierilor municipali prezenți, cu excepția cazurilor în care, prin lege, se cere o altă majoritate de voturi.   Din informația de mai sus, rezultă că niciun partid nu va putea vota vreun proiect de lege, fără suportul colegilor din alte fracțiuni. O practică nescrisă a CMC arată că atunci când pe ordinea de zi sunt subiecte sociale, de interes public sau presiunea societății civile e mare, proiectele sunt votate unanim.  Echipa PrimăriaMEA va monitoriza ședințele CMC și vom analiza modul în care votează aleșii locali. Sintezele ședințelor le veți găsi aici.

Ceban vs Năstase

Pe 20 octombrie au avut loc alegeri locale generale în întreaga țară. Pentru a deveni primar al municipiului Chișinău au candidat 18 persoane. Pentru că niciunul dintre pretendenți nu a acumulat mai mult de 50% plus unu din voturile alegătorilor, pe 3 noiembrie, pentru șefia capitalei, oamenii vor alege  dintre Ion Ceban și Andrei Năstase. În continuare, vom analiza soluțiile oferite de cei 2 pentru rezolvarea celor mai deranjante probleme din oraș, așa cum le-au catalogat locuitorii capitalei.  DRUMURILE ȘI TROTUARELE Andrei Năstase afirmă că  rețeaua de drumuri din Chișinău măsoară peste 1500 de kilometri de drum și 90% din aceasta este compromisă, iar singura soluție pentru a putea demara un proiect multianual de refacere și reabilitare a drumurilor  este finanțarea externă consistentă. Acesta crede că și trotuarele au nevoie să fie reparate, iar în paralel să fie construite parcări ecologice. În acest sens, candidatul mizează pe experiența și cunoștințele experților din România.  Ion Ceban promite că, dacă ajunge primar, reparațiile vor fi făcute conform unui plan prestabilit, reieșind din priorități, iar abordarea va fi în conformitate cu prevederile și normele moderne de proiectare și construcție a străzilor urbane. LIPSA CURĂȚENIEI  La capitolul curățenie, ambii candidați își doresc popularizarea conceptului de sortare și reciclare a deșeurilor.  Ion Ceban cred că una dintre soluții pentru un oraș curat este modernizarea tehnicii din dotarea întreprinderilor responsabile de salubrizare și deszăpezire, pe când Andrei Năstase sugerează să se facă curățenie totală în Chișinău, iar ulterior cei care nu o păstrează să fie sancționați. CALITATEA TRANSPORTULUI PUBLIC Pentru a rezolva problema transportului public, Ion Ceban propune modernizarea și suplinirea cu unități a parcurilor de autobuze și troleibuze, implementarea conceptului de tichetare electronică și crearea de benzi dedicate transportului în comun.  Andrei Năstase afirmă că sunt necesare  evaluări și introducerea soluțiilor smart pentru întreg ecosistemul urban de transport. În acest sens, mizează pe finanțare externă, expertiză și ajutor românesc și european. ASPECTUL ESTETIC Ion Ceban declară că pentru a aduce capitala la faima ei de oraș verde, construit din piatră albă, avem strictă nevoie de Concepția de dezvoltare durabilă a municipiului Chișinău și de actualizarea Planului Urbanistic General. Tot el menționează și importanța reglementării construcțiilor din centrul istoric și întreținerea permanentă a clădirilor din acea zonă.  Programul echipei ACUM pentru Chișinău conține o secțiune distinctă care acordă atenție necesității de a ne asuma cu toții o identitate urbană și culturală a orașului nostru, afirmă candidatul blocului. În acest context, menționează că e necesară o strategie de dezvoltare pentru cel puțin 10-20 de ani și o comisie din care să facă parte exponenți notorii ai societății civile, urbaniști, arhitecți, manageri culturali, profesioniști în turism, oameni de afaceri, universitari. CORUPȚIA Pentru combaterea corupției din administrația publică locală, Ion Ceban propune crearea unui ghișeu unic până în 2021, unde oamenii să beneficieze de toate serviciile primăriei. Acesta își dorește și  responsabilizarea funcționarilor prin răspundere personală pentru toate acțiunile acestora, cât și achiziționarea de servicii și bunuri doar în mod electronic.  Andrei Năstase nu are soluții concrete pentru a lupta cu corupția din APL. El consideră că salariile mici, nesiguranța zilei de mâine și sărăcia generalizată sunt cauzele acestui fenomen, iar dacă va ajunge primar, garantează că va face foarte repede curățenie în primărie și în toate structurile subordonate, fără a menționa cum anume.  Unele idei exprimate de cei doi candidați se regăseau și în platformele electorale ale lui Dorin Chirtoacă și Victor Chironda, cum ar fi benzile dedicate transportului public, sortarea deșeurilor și un Plan Urbanistic Zonal revăzut. Urmează să monitorizăm ședințele CMC și să vedem dacă aceste soluții se vor materializa în proiecte de decizii și care consilieri vor vota pro sau contra.   Despre care sunt atribuțiile Consiliului Municipal Chișinău și ale Primarului General al mun. Chișinău, puteți afla aici. Soluțiile detaliate ale candidaților pe puteți citi aici  

RUSLAN CODREANU – ÎN AFARA CURSEI ELECTORALE

La alegerile pentru funcția de primar general al mun. Chișinău, pe lângă reprezentanții partidelor politice, a vrut să se înregistreze și un candidat independent, care conform Codului Electoral, trebuia să colecteze zece mii de semnături în susținerea lui. După 2 săptămâni de anulări, contestări și decizii, Ruslan Codreanu nu a fost admis în cursa electorală. La 19 septembrie, acesta a depus la Consiliul electoral de circumscripție electorală municipală Chișinău (CECEM) 386 de liste de subscripție cu 10454 de semănături pentru înscrierea la cursa de primar al capitalei. La 26 septembrie, CECEM a declarat că nu admite 1200 de semnături, respectiv Codreanu nu poate fi înscris. Candidatul a depus o cerere de contestare a deciziei, pe care, la 30 septembrie CEC a respins-o. Împreună cu avocații, Ruslan Codreanu s-a adresat în instanța de judecată de fond, care la 4 octombrie i-a respins cererea ca fiind neîntemeiată. Echipa candidatului a contestat decizia, iar la 8 octombrie, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărâre de neînregistrare. La 9 octombrie, CECEM și CEC au depus recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei de validare a 797 de semnături din cauza cărora nu a fost inițial înregistrat. La 10 octombrie Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a casat decizia Curții de Apel (CA) Chișinău și a menținut-o pe cea a Judecătoriei Chișinău, astfel Ruslan Codreanu nu poate candida în acest an la funcția de primar general al mun. Chișinău. În total, în cursa electorală pentru șefia capitalei, sunt 17 candidați. Alegerile locale generale vor avea loc pe 20 octombrie. 

Cum votăm?

 
  1. Ne informăm despre cine sunt candidații și soluțiile propuse de ei: https://alegeri.primariamea.md
  2. La alegerile locale putem vota cu buletinul de identitate și fișa de însoțire sau cu buletinul de identitate provizoriu.
  3. Dacă buletinul de identitate este expirat sau pierdut, în ziua alegerilor serviciile eliberare a actelor de identitate, inclusiv din cadrul centrelor multifuncționale vor activa intervalul orar 7.00-21.00. Actele provizorii vor fi eliberate gratis în aceeași zi. Pe site-ul Agenției de Servicii Publice puteți citi mai multe detalii.
  4. Studenţii și elevii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care studentul are și domiciliu, și reşedinţa, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează doar în localitatea în care îşi are reşedinţa.
  5. În cazul în care nu știm adresa secției noastre de votare: https://verifica.cec.md
  6. În cazul în care vedem tentative de corupere a alegătorilor, aducerea organizată la vot, promovarea unor candidați în ziua alegerilor, putem scrie pe: https://faracoruptie.md
  7. După ce am votat, urmărim rezultatele alegerilor și ne informăm ce instrumente de acțiune asupra aleșilor au cetățenii, pentru că votul este doar un început.

Sursă: asp.md

La Râșcani, chișinăuienii s-au întrecut la scanat promisiuni electorale

Crezi că e simplu să scanezi promisiunile și soluțiile candidaților care vor să ajungă primari și să găsești ceea ce te interesează? O astfel de provocare le-am dat mai multor chișinăuieni într-o zi de duminică, iar reacția lor a fost, pe alocuri, surprinzătoare.  Cu un cronometru în mână, le-am dat un minut să caute detalii printre răspunsurile candidaților, adunate într-o broșură, la întrebarea „cum își propun să rezolve problema corupției din primărie?”   De ce problema corupției? Pentru că este rădăcina tuturor celorlalte probleme cu care se confruntă capitala - drumuri găurite, construcții ilegale, transport ineficient, și trebuie să fie o prioritate pentru orice viitor primar.  De la mic la mare, oamenii au luat în serios jocul nostru. „E greu să fac diferența, toți parcă scriu la fel” sau „nici nu înțeleg ce a vrut să zică acesta aici”, ne-au zis unii, dar toți au dus la bun sfârșit căutările și au plecat acasă cu mici premii din partea echipei Primăria Mea - carnete, căni și torbe de pânză. Dar cel mai important, au plecat mai informați despre cei care le cer votul pe 20 octombrie. I-am mai provocat pe cei care au trecut pe la cortul nostru din Parcul Afganez de la Râșcani să recunoască candidații. Noi le-am arătat poze, iar ei ne-au spus cine sunt și ce știu despre ei. Am descoperit că numărul mare de concurenți (tocmai 17!), îi face confuzi pe chișinăuieni. Dacă unii candidați erau recunoscuți chiar și de copii, alții – nici nu au apărut vreodată în vizorul chișinăuienilor cu care am vorbit. Dar am făcut și haz de necaz la eveniment. Așa cum „cumătrismul” este fratele mai mic al corupției, doritorii au putut să-și facă poze alături de prieteni, pe care i-am decorat cu panglici de „cumătri”. Așadar, timp de câteva ore, i-am îndemnat pe chișinăuieni să meargă la vot informați, iar până atunci, să ceară de la candidați soluții concrete la problemele ce-i deranjează! Vă îndemnăm și pe voi: „Stresează candidații, cere informații!” Citiți soluțiile candidaților la problema corupției. Autoare: Felicia Crețu 

„Nu sunt de la partid” – despre experiența politică a candidaților

În această campanie electorală, destui candidați s-au declarat apolitici sau neafiliați, în timp ce alții au explicat diferența dintre a promova un anumit partid în campania electorală și a fi membru de partid. Să ne cunoaștem candidații!  Octavian Țîcu candidează din partea Partidului Unității Naționale și se declară neafiliat politic. Anterior, acesta a intrat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista din partea blocului ACUM, pierzând mandatul din circumscripția uninominală în care candida. La alegerile locale din 2015, acesta a candidat pentru Consiliul Raional Ungheni pe listele PPEM, însă a plecat din consiliu la doar două luni după ce a fost ales. Țîcu a mai fost Ministru al Tineretului și Sportului în 2013, fiind înaintat de Partidul Liberal. Vladimir Țurcanu candidează din partea Partidului Popular Românesc, al cărui membru este din august 2019. Anterior, nu a fost membru de partid, însă este cunoscut pentru funcția lui de purtător de cuvânt al președintelui Timofti în perioada 2012-2016.  Serghei Toma este candidatul Partidului Oamenilor Muncii, al cărui președinte este. Această entitate a fost înregistrată la 20 februarie 1999, iar activitatea ei ulterioară este o enigmă.  Lilia Ranogaeț este neafiliată politic și candidata Partidului Național Liberal. Aceasta deține o fabrică de confecții și nu a mai fost implicată în activități politice.  Alexandru Fetescu deține funcția de Secretar General al Partidului Liberal Democrat din Moldova (din 2017) și este candidatul înaintat de acest partid. În anii 2012-2014, acesta a fost asistent de deputat; între 2016-2019 – consilier al fracțiunii PLDM în Parlament. Acesta nu a mai avut alte afilieri politice.  Dumitru Țîra este neafiliat politic și participă pentru prima dată în alegeri din partea Partidului Popular European din Moldova.  Vitalie Marinuța este candidatul Partidului Verde Ecologist, al cărui membru este din 2017. Acesta a fost Ministru al Apărării între 2009-2014, fiind înaintat de Partidul Liberal. Marinuţa a candidat la alegerile parlamentare din 2010, pe lista Partidului Liberal. În 2013, împreună cu alți membri PL, a cerut alegerea lui Dorin Chirtoacă în funcția de lider al Partidului. Ulterior, acesta a devenit membru al unei noi formațiuni - Partidul Liberal Reformator.  În 2014, Marinuța a fost exclus din PLR după ce a adus mai multe acuzații la adresa liderilor partidului. Tot atunci, Vitalie Marinuța aderă la Partidul Democrat. Acesta declara atunci „Consider că a venit timpul să fie abordate mult mai serios problemele apărării, iar în PDM am găsit o echipă capabilă să promoveze reforma și dezvoltarea continuă a potențialului de apărare a țării.” În mai 2019, Marinuța revine în viața politică în calitate de vice-președinte al Partidului Verde Ecologist.  Ivan Diacov este înaintat de Partidul Nostru, dar este neafiliat politic. Este cunoscut ca fostul procuror general al mun. Chișinău. Acesta a declarat că „Dacă aveam tentația să fiu în politică, nu este un secret că Partidul Democrat a avut și o slavă pozitivă și puteam să fiu atunci sau puteam mai târziu să fiu, când făceau bani mari, dar nu m-am dus nici atunci, nici mai pe urmă, pentru că nu mă simt condus de ideologia unui partid.” Vitalie Voznoi este candidatul înaintat de Partidul Stânga Europeană în lupta pentru fotoliul de primar general al municipiului Chișinău, dar este neafiliat politic. Vitalie Voznoi este un cunoscut activist civic și candidează pentru prima dată pentru funcția de edil al capitalei.  Din 2016, Vladimir Cebotari este membru al Partidului Democrat, din februarie 2019 este ales deputat pe listele acestuia, iar din septembrie este candidat la funcția de Primar General al mun. Chișinău din partea PD. Pe 19 septembrie, Parlamentul a votat ridicarea imunității parlamentare a acestuia, la solicitarea Procurorului General, în contextul dosarului penal privind concesionarea aeroportului. Aceasta însă nu este prima experiență partinică a lui Cebotari, el a mai candidat și în 2001 pentru funcția de deputat pe lista Blocului electoral „Alianța Juriștilor și Economiștilor”, fiind membru al Partidului Demnității Civice din Moldova.  Dorin Chirtoacă a fost din 2005 vicepreședinte al Partidului Liberal. În decembrie 2018, devine, în sfârșit, președinte al acestuia. Chirtoacă a fost ales de trei ori în funcția de primar al mun. Chișinău. Dorin Chirtoacă are două dosare penale active și se află sub control judiciar. În primul caz, este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată, iar în al doilea - de depășirea atribuțiilor de serviciu. Chirtoacă respinge acuzațiile, se declară nevinovat și susține că dosarele sunt politice.  Victor Chironda este capul listei partidului politic „Forța Nouă”, președintele acestuia este Valeriu Pleșca - cu o bogată experiență politică, dar este neafiliat politic. În perioada 2008-2011, Chironda a fost membru al Partidul Liberal, ulterior, a părăsit partidul și a devenit un vehement critic al lui Dorin Chirtoacă și al acțiunilor sale legate de administrarea Chișinăului. În 2015, acesta candidează la funcția de consilier pe listele Blocul electoral „Platforma Populară Europeană”, din partea Partidului Liberal Reformator. În iulie 2019, acesta devine consilier municipal, după ce Ala Nemerenco părăsește CMC pentru funcția de ministră. Andrei Năstase a fost liderul mișcării protestatare din 2015, care a dat naștere Partidului PPDA, iar în 2016 a fost desemnat de Consiliul Național Politic al PPDA să candideze la funcția de președinte la alegerile prezidențiale directe, însă la data de 15 octombrie 2016  a anunțat că se retrage din cursă declarând că o susține pe Maia Sandu. 2015 – prezent - Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”. La alegerile locale anticipate din 2018, Andrei Năstase a câștigat fotoliul de primar al Chișinăului. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, Năstase a acumulat 52.57 de procente din numărul total de voturi, iar contracandidatul său Ion Ceban - 47,43%. Pe 19 iunie 2018, alegerile locale pentru fotoliu de primar au fost declarate nule pe motivul încălcărilor admise de ambii candidați, care au constatat în efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor, contrar prevederilor Codului electoral. La 8 octombrie 2019, mandatul de primar este validat de către Curtea de Apel Chișinău.  Ion Ceban a fost din 2004 până în 2012 membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, iar din 2012-prezent – al Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. În 2015-2019 a fost președinte al fracțiunii PSRM în Consiliul Municipal. Ion Ceban a candidat și la alegerile din 20 mai 2018, unde a acumulat 40.97% în primul tur, iar în al doilea a acumulat 47.43% cedând în fața lui Andrei Năstase care a acumulat 52.57%, însă ulterior alegerile au fost invalidate. Din februarie 2019, este deputat ales pe listele PSRM.  Teodor Cârnaţ este candidatul înregistrat din partea Partidului „Voința Poporului”.  Anterior, acesta a participat la alegerile pentru Consiliul Municipal Chișinău pe listele Partidului Liberal la alegerile din 5 iunie 2011 și a acces în Consiliu, însă în februarie 2012 s-a declarat independent.   Valeriu Klimenko a candidat pentru funcția de consilier municipal pe listele Mișcării „Ravnopravie” din 1999 până în 2015, reușind să obțină 3 mandate la rând, din 1999 până în 2011.  Acesta a fost membru „Ravnopravie” din 1998 până în prezent, doar că în 2016, „Ravnopravie” devine partidul „ȘOR”.  Valeriu Munteanu este candidatul înregistrat din partea Partidului Politic „Uniunea Salvați Basarabia”. Munteanu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Liberal în perioada 2009-2015, după care a ocupat funcția de ministru al Mediului din partea Partidului Liberal (2015-2017). Acesta nu este la prima încercare de a ajunge în funcția de primar, în 2018 a acumulat 3,61% din voturi. Munteanu a mai fost primar, doar că al satului Floreni, raionul Anenii Noi în perioada 2007-2009. În decembrie 2018, acesta părăsește Partidul Liberal, pentru că PL nu a dorit să se coalizeze cu PAS și PPDA: Voi susține în continuare blocul ACUM, care reprezintă opoziția unită, opoziția autentic pro-europeană, pro-românească, anti-Putin și anti-binom, pentru a facilita votul cetățenilor Republicii Moldova, întru debarcarea de la guvernare a Binomului Plahotniuc-Dodon. Munteanu a fost candidatul Blocului ACUM în circumscripția 18 (Orhei-Călărași).  *** Primăria MEA amintește că:  Apolitic înseamnă: 1-2 (Persoană) care este (pretinde a fi) lipsit(ă) de spirit politic. 3-4 (Persoană) care rămâne străină de viața politică.  Neafiliat înseamnă: Care nu este afiliat unei organizații, instituții etc. Iar afiliat înseamnă: (Persoană) care se asociază unei organizații, instituții etc., fiind cu aceasta în raport de subordonare sau de colaborare. Toți cetățenii care merg la vot sau nu merg la vot conștient, toți care semnează o petiție sau cer o viață mai bună sunt politici. Nu este nimic rău în a fi politic, mai mult, este necesar. Afilierea în același timp, nu înseamnă carnet de membru, ci o relație de colaborare. Deși, în Moldova, până la urmă, carnetele de membru nu înseamnă foarte mult.  Totodată, îndemnăm și încurajăm candidații să aibă un discurs consecvent și sincer.  

Mandatele trec, problemele rămân

Locuitorii municipiului Chișinău se confruntă cu aceleași probleme locale, pe care le resimt zi de zi, mandat după mandat. Fie că țin de serviciile municipale sau infrastructură, oamenii în continuare simt efectele acestora. Conform sondajului efectuat de Magenta Consulting în parteneriat cu Primăria MEA, în topul celor mai importante probleme ale chișinăuienilor intră calitatea proastă a drumurilor (48%) și trotuarelor (20%), lipsa curățeniei (33%), aspectul inestetic al orașului (15%), numărul redus al unităților de transport public/nerespectarea orarului (13%) și calitatea proastă a unităților de transport public (11%) și corupția (13%).1  Dar să le luăm pe rând.

 

Drumurile și trotuarele

Problema drumurilor și trotuarelor este problema numărul unu a cetățenilor. 48% din respondenții sondajului au spus că cea mai mare problemă a orașului este calitatea proastă a drumurilor. Întrebați care este nivelul de satisfacție față de calitatea drumurilor din oraș, 83% din respondenți au spus că sunt mai degrabă nemulțumiți și foarte nemulțumiți de calitatea acestora. Deși unele străzi au fost reparate, în Chișinău drumurile sunt în continuare o bătaie de cap pentru șoferi, iar trotuarele - pentru pietoni, vârstnici și părinți cu cărucioare. În ultimii patru ani chișinăuienii au asistat la reparația, în condiții dubioase, a celor mai importante străzi din capitală. Este vorba de strada Ștefan cel Mare, str. Constantin Negruzzi, str. Tighina, str. Vasile Alecsandri, str. Alexandru cel Bun și str. 31 August 1989 (sectorul Centru; 2015-2017) și strada Alecu Russo (sectorul Ciocana; octombrie 2012 – octombrie 2015). Conform Ziarului de Gardă, în procesul de organizare a reparațiilor acestor străzi au fost identificate abateri la organizarea licitației și selectarea antreprenorului ce a efectuat lucrările. Aceeași companie românească, Delta ACM 93 a reparat cele 6 străzi din centrul capitalei și strada Alecu Russo. Lucrările s-au încheiat cu întârziere, iar fisurile au apărut la numai un an de la reparație. Pentru reabilitarea celor șase străzi din centrul capitalei a fost contractat un credit de 22 milioane de euro, iar pentru reparația străzii Alecu Russo au fost cheltuiți 96.60 mil lei. 2,3,4  

Trotuarele sunt în aceeași stare dezastruoasă ca și drumurile. 20% din respondenți spun că aceasta este cea mai importantă problemă locală, 79% din respondenți fiind foarte nemulțumiți de calitatea trotuarelor din oraș. În 2016, părinții din inițiativa „Pune Umărul” au chestionat peste 400 de părinţi privind calitatea trotuarelor. Majoritatea au menționat că acestea sunt stricate, blocate, au bordurile înalte și rampele abrupte. La data de 22 iunie 2016 grupul de inițiativă a adresat o petiţie primarului general al orașului Chișinău, consilierilor municipali și pretorilor de sector, care a fost semnată de peste 2000 de persoane. În iulie 2016, pentru prima dată, Consiliul Municipal a alocat bani pentru reparația trotuarelor, iar în noiembrie 2016 de la pretura Buiucani inițiativa a obținut reparația unei porțiuni de trotuar din fața grădiniței nr. 26. Iar în 2017, 73 adrese cu trotuare stricate au fost colectate și expediate Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație (DFTPCC) și preturilor de sector cu rugămintea de a fi incluse în “Programul municipal 2017 privind reparația drumurilor și trotuarelor din orașul Chișinău”.5 Drept urmare, DFTPCC a inclus 54 din cele 73 adrese menționate de cetățeni. În prezent au fost reparate doar câteva dintre acestea,6,7 iar cetățenii sunt în continuare în așteptarea unor trotuare mai bune. 

Sursă foto: http://parintii.puneumarul.md

Sursă foto: ZdG

Sursă foto: ZdG

  Vezi care sunt soluțiile candidaților pentru problema drumurilor și trotuarelor.  

Lipsa curățeniei 

Lipsa curățeniei este identificată drept cea mai mare problemă de 33% din respondenții sondajului. Iată care este nivelul de satisfacție a cetățenilor privind următoarele servicii și aspecte ale curățeniei din oraș:

  • Colectarea și depozitarea deșeurilor menajere - mai degrabă nemulțumiți și foarte nemulțumiți (55%);
  • Posibilitatea de a sorta deșeurile -  mai degrabă nemulțumiți și foarte nemulțumiți (60%);
  • Curățenia pe străzi - mai degrabă nemulțumiți și foarte nemulțumiți (76%);
  • Eforturile din domeniul ecologic/ protecției mediului - mai degrabă nemulțumiți și foarte nemulțumiți (68%).

În perioada octombrie 2018 - ianuarie 2019, grupul de inițiativă „Femei cu Idei” a întrebat 1 312 femei din 11 circumscripții din capitală care sunt principalele probleme în oraș. Rezultatul chestionării a evidențiat cinci probleme primordiale printre care și mizeria. Din răspunsurile oamenilor, problema mizeriei din oraș se manifestă prin praful și glodul de pe drumuri, gunoiul din spaţiile publice, precum și numărul sporit de animale fără adăpost. Femeile au mai identificat faptul că în prezent, autorităţile responsabile nu fac faţă volumului de deșeuri și utilajul folosit la colectarea gunoiului este învechit. 8 În 2019 în posesia întreprinderii municipale „Regia „Autosalubritate”” au intrat 5 furgonete, cu cabină dublă, prevăzute pentru evacuarea deșeurilor de la stațiile de așteptare și de pe trotuare. Pentru evacuarea zăpezii în sezonul rece și încărcarea deșeurilor în sezonul cald vor fi aduse 5 mini-încărcătoare. 9

  Vezi care sunt soluțiile candidaților pentru problema lipsei curățeniei.  

Aspectul inestetic al orașului

De felul în care arată municipiul Chișinău, locuitorii sunt mai degrabă nemulțumiți (39%) și deloc mulțumiți (26%). Printre lucrurile care deranjează cel mai mult în felul în care arată orașul, locuitorii au menționat gunoiul de pe străzi, drumurile și trotuarele stricate, clădirile în stare avariată, Clădirile, fațadele, construite în alt stil decât cel al clădirilor, lipsa spațiilor verzi, starea subteranelor și numărul panourilor stradale și publicitatea pe clădiri ș.a.

În 2015, un grup de tineri activiști au chestionat peste 200 de cetățeni despre cele mai importante probleme ale orașului și au identificat că aceștia sunt deranjați de aspectul inestetic al orașului. Întrebați ce anume îi deranjează, aceștia au menționat panourilor publicitare ce au împânzit tot orașul și clădirile care au un aspect neuniform. În una din cercetările PrimăriaMEA, am analizat problema prin prisma publicității exterioare excesive. Deși există două acte normative ce reglementează publicitatea exterioară, formularea acestora este destul de vagă, lăsând agenților economici spațiu de interpretare. Totodată, autoritățile nu dispun de resursele instituționale necesare pentru a asigura un control corespunzător al publicității exterioare.  Astfel, Chișinăul a ajuns să aibă un aspect pestriț și haotic.10,11,12

  Vezi care sunt soluțiile candidaților pentru problema aspectului inestetic al orașului.  

Calitatea proastă a transportului public

Problema transportului public persistă atât în oraș, cât și în suburbiile municipiului. Locuitorii sunt nemulțumiți de numărul redus al unităților de transport public și de nerespectarea orarului acestuia (13%), dar și de calitatea proastă a unităților de transport public (11%). Alte două cercetări marca Primăria MEA ne relatează că transportul public pe care călătorii ar prefera să îl utilizeze este troleibuzul, urmat de microbuz, automobil personal și bicicletă.13 Cauzele care fac transportul public neatractiv sunt starea tehnică a unităților de transport public, nerespectarea orarului, atitudinea șoferilor, dar și lipsa unei viziuni pentru a-l face mai atractiv. Municipiul are nevoie de un plan strategic, consultat cu cetățenii, care să ia în considerare dezvoltarea transportului public în Chișinău și în toate cele 34 suburbii. 14, 15

  Vezi care sunt soluțiile candidaților pentru problema transportului public.  

Corupția

Existența corupției din Administrația Publică Locală este confirmată de 82% din respondenții sondajului. Aceștia au spus că nivelul corupției în Primăria municipiului Chișinău este destul de mare și 74% au spus același lucru despre nivelul corupției în consiliul municipal/local. În top se mai află Curțile de Justiție, policlinicile și spitalele și instituțiile de învățământ. Întrebați dacă au oferit sau nu mită, odată ce au interacționat cu serviciile Primăriei sau preturii sectorului, 74% din respondenți au spus că nu au oferit mită, iar 25% din respondenți au recunoscut că au oferit mită pentru a beneficia de serviciile municipale. Acest „status-quo” ne face să ne întrebăm dacă există vreo legătură directă dintre corupția din APL și problemele cu care se confruntă locuitorii zi de zi, mandat după mandat. 

  Vezi care sunt soluțiile candidaților pentru problema corupției.  

Echipa Primăria MEA îndeamnă candidații la funcția de Primar și consilier municipal/local să atragă atenția asupra problemelor alegătorilor și îi încurajează să vină cu soluții pe termen lung și pași concreți de soluționare a acestora.

*Sursă foto reprezentativă: Strada Ștefan cel Mare după reparația acesteia, 30 August 2017, sursă foto: motors.md

SOLUȚIILE CANDIDAȚILOR – III

Candidați la funcția de primar al capitalei sunt mulți, dar numeroase sunt și problemele cu care se confruntă locuitorii Chișinăului. În ultimul articol din seria SOLUȚIILE CANDIDAȚILOR, vom analiza propunerile lui Andrei Năstase, reprezentantul Blocului Electoral  „ACUM Platforma DA și PAS”, ale lui Dumitru Țîra de la Partidul Popular European din Moldova și ale candidatului neadmis în cursa electorală, dacă tot echipa lui ne-a transmis răspunsurile în timp util, Ruslan Codreanu. Ținem să precizăm că echipa PRIMĂRIAMEA a solicitat răspunsuri de la fiecare candidat, contactându-i repetat. 

DRUMURI ȘI TROTUARE

Andrei Năstase afirmă că  rețeaua de drumuri din Chișinău măsoară peste 1500 de kilometri de drum și 90% din aceasta este compromisă, iar singura soluție pentru a putea demara un proiect multianual de refacere și reabilitare a drumurilor  este finanțarea externă consistentă. Năstase crede că și trotuarele au nevoie să fie reparate, iar în paralel să fie construite parcări ecologice. În acest sens, candidatul mizează pe experiența și cunoștințele experților din România.  Pe de altă parte, Ruslan Codreanu* menționează că în Chișinău avem aproape  600 de km de drumuri principale și secundare, iar 95% dintre ele se află într-o stare proastă și că este necesară sporirea veniturile din parcări, din publicitate, din crearea locurilor noi de muncă, astfel încât să nu depindem doar de donatorii externi.  Pentru repararea trotuarelor, Codreanu este de părere că e imperativ de implicat agenții economici, care să contribuie financiar în perimetrul zonelor unde își desfășoară activitatea. 

MURDĂRIA DIN ORAȘ

Facem curățenie totală în Chișinău, apoi vom avea grijă ca cei care nu o păstrează să fie sancționați, declară Andrei Năstase. Dacă va ajunge primar, va utila Chișinăul cu mobilier urban specific, va aduce în atenția publică subiectul privind colectarea selectivă a deșeurilor și va demara proiecte de salubrizare.  Ruslan Codreanu* crede că principalele 3 motive ale dezordinii, murdăriei și prafului din oraș le reprezintă lipsa de gazoane irigate, bordurile joase și utilizarea nisipului pentru deszăpezire, respectiv pe acestea aspecte își va concentra atenția, dacă devine edil.  Ambii consideră că sunt necesare investiții în utilaje și mașini pentru cei responsabili de salubrizare. 

TRANSPORTUL PUBLIC

Pentru a asigura transport calitativ atât în oraș, cât și în suburbii, Ruslan Codreanu* propune să fie creată o singură întreprindere municipală responsabilă de transport, a cărei activitatea să fie mai eficientă și mai transparentă. Acesta afirmă că din experiența bugetului pentru 2019, în 4 ani de zile este posibil de realizat reînnoirea totală, din bugetul municipal, a parcurilor de autobuze și troleibuze.  Și pentru soluționarea acestei probleme Andrei Năstase mizează pe finanțare externă, expertiză și ajutor românesc și european. Pe lângă acestea, sunt necesare  evaluări și introducerea soluțiilor smart pentru întreg ecosistemul urban de transport, afirmă Năstase. 

ASPECTUL ORAȘULUI

Programul echipei ACUM pentru Chișinău conține o secțiune distinctă care acordă atenție necesității de a ne asuma cu toții o identitate urbană și culturală a orașului nostru, afirmă candidatul blocului. În acest context, menționează că e necesară o strategie de dezvoltare pentru cel puțin 10-20 de ani și o comisie din care să facă parte exponenți notorii ai societății civile, urbaniști, arhitecți, manageri culturali, profesioniști în turism, oameni de afaceri, universitari. Pentru menținerea curățeniei în oraș, Ruslan Codreanu propune să fie comasate toate întreprinderile care au atribuții de salarizare. Iar pentru asigurarea aspectului plăcut, afirmă că trebuie create cât mai multe zone de relaxare cum ar fi parcurile și scuarurile, trebuie  de luptat cu publicitatea haotică, și noile cartiere în care se construiesc blocuri trebuie să fie asigurate cu infrastructura socială necesară. 

CORUPȚIA DIN APL

Andrei Năstase consideră că salariile mici, nesiguranța zilei de mâine și sărăcia generalizată sunt cauzele corupției. Dacă va ajunge primar, garantează că va face foarte repede curățenie în primărie și în toate structurile subordonate: voi lucra cu mare drag cu toți oamenii buni, cinstiți, profesioniști, iar cei vinovați vor pleca, rapid  și fără discuții inutile. Ruslan Codreanu* este de părere că anume politicul este cauza corupției în primărie. Pentru oprirea acestui flagel, Codreanu afirmă că are o abordare multidimensională și propune instruirea  și motivarea angajaților, concesionarea mai multor servicii către mediul de afaceri și ONG-uri, lichidarea întreprinderilor care nu aduc plus valoare, digitalizarea tuturor serviciilor pe modelul eșcoală și egrădiniță. Acesta a elaborat un concept care se numește “Primăria într-un smartphone”, care are scopul de a elimina cele mai mari cauze ale corupției.  
Candidatul Dumitru Țîra zice că are o abordare etapizată pentru toate problemele enunțate mai sus și anume: patru luni facem curat și măturăm corupția, traficul de influentă, birocrația, cumetrismul și patru ani construim orașul oamenilor care au motive să zâmbească. 
*În baza hotărârii emise de către CSJ, la 11 octombrie, Ruslan Codreanu nu a fost admis în cursa electorală. 
În perioada 5 iulie – 4 august 2019, pe un eșantion de 1300 de persoane, la comanda Primăria MEA, a fost elaborat un sondaj care a identificat ce îi nemulțumește cel mai mult pe locuitorii capitalei.   În urma cercetării, topul problemelor este:
  1. Calitatea drumurilor (48%) și a trotuarelor (20%);
  2. Lipsa curățeniei (33%);
  3. Transportul public – orarul/numărul unităţilor de transport  (13%) și calitatea unităţilor de transport (11%);
  4. Aspectul orașului (15%);
  5. Corupția (13%).
Pe parcursul campaniei electorale am analizat soluțiile oferite de către toți pretendenții la funcția de primar. În articolele anterioare, am prezentat sinteza răspunsurilor oferite de către Victor Chironda de la Mișcarea Social-Politică  „Forța Nouă”, Teodor Cârnaț de la Partidul Politic „VOINȚA POPORULUI” , Valeriu Munteanu reprezentantul PP „UNIUNEA SALVAȚI BASARABIA”, Vitalie Voznoi de la „Partidul Stânga Europeană”, Alexandru Fetescu de la Partidul Liberal Democrat, Ion Ceban de la socialiști, Dorin Chirtoacă de la Partidul Liberal și reprezentantul partidului Verde Ecologist, Vitalie Marinuță. 

Boris Volosatîi s-a retras din cursa electorală

Boris Volosatîi, candidatul propus de Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru șefia capitalei, a anunțat că se retrage din cursa electorală. Acesta i-a îndemnat și pe ceilalți candidați să se responsabilizeze și să se unească pentru a putea desemna un candidat care să reprezinte toți unioniștii. Reprezentanții Mișcării Civice Europene, care se regasesc în aceste alegeri pe listele Partidului Democrația Acasă, rămân în cursa pentru funcțiile de consilieri municipali. De asemenea, ei îndeamnă cetățenii, indiferent unde locuiesc, să voteze la alegerile locale, pentru candidații pro-europeni și pro-români, cei mai bine poziționați în sondaje. În total, în cursa electorală pentru șefia capitalei, au rămas 17 candidați. Alegerile locale generale vor avea loc pe 20 octombrie.